"In ceea ce urmeaza voi scrie despre cea mai mare tara care se intindea din Asia Mica pina in Iberia si din nordul Africii pina dincolo de Scandinavia, tara imensa a Dacilor" - DIONISIE PERIEGETUL 138 d.h. CONCISA, PASIONANTA, CAPTIVANT ILUSTRATA.
O carte pentru cei interesati de istorie dar mai ales pentru cei ce n-au iubit-o pina acum.

marți, 3 mai 2011

FORTIFICATIILE TRACILOR DIN DOBROGEA,DESCOPERITE CU GOOGLE EARTH



























Explorator pe Google Earth....

Un inginer pasionat de arheologie a descoperit noi structuri de ziduri şi cetăţi antice în Dobrogea l Ciudatele imagini rivalizează cu desenele din cîmpia Nazca

Dobrogea, tărîmul celor mai vechi cetăţi greceşti de pe teritoriul României, nu şi-a dezvăluit încă toate secretele. Un braşovean pasionat de arheologie a studiat această zonă cu ajutorul programului Google Earth. Navigînd de la un vestigiu istoric la altul, a descoperit formaţiuni fortificate despre care nu pomenesc tratatele de istorie. Aproape 100 de kilometri de ziduri crenelate se întind ca un cordon între mai multe cetăţi antice. Mai mult, braşoveanul a găsit şi urmele unor cetăţi necunoscute. Iar, reţelele de linii surprinse de satelit amintesc de misterioasa cîmpie Nazca. Cristian Pintilie crede că a descoperit urmele unor ziduri greceşti, vechi de 2.600 de ani.

O întrebare la care arheologii nu vor să răspundă

Cristian Pintilie  este inginer constructor, dar este pasionat şi de istoria antică. Atunci cînd a pornit să exploreze virtual întinsul Dobrogei, nu se aştepta să descopere ceva nou, zona fiind de aproape 100 de ani studiată de numeroase echipe de arheologi. Dar a avut parte de o mare surpriză. A observat resturile unor ziduri crenelate. Cîţiva kilometri mai încolo, alte ziduri, de aceeaşi formă, se întind de la Histria pînă la Tulcea. A verificat de mai multe ori, a întrebat pe la prieteni, dar nimeni nu i-a putut spune nici măcar dacă s-a auzit de acele fortificaţii. Fotografiile sînt uimitoare şi oricine îşi pune întrebarea ce sînt acele linii şi desene trasate în solul arid al Dobrogei. Numai arheologii n-au părut interesaţi. Cercetătorul ştiinţific Mihaela Mănucu-Adameşteanu, specialist în arheologie greco-romană chiar în această zonă, a refuzat să dea un răspuns, iar de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ am primit doar atenţionarea: „Oamenii de ştiinţă au muncit o viaţă, au cercetări serioase, cine e acest Pintilie?“. Întrebarea corectă e: ce sînt aceste formaţiuni, prezintă ele interes istoric?























































100 kilometri de ziduri

Programul Google Earth oferă utilizatorului posibilitatea de a cerceta orice colţ de pe planetă. Se pot vedea clădirile, copacii, apele, străzile, dîmburile, orice detaliu de la sol. Formaţiunile găsite de Cristian sînt denivelări de mică înălţime, care, privite de la circa 700 de metri altitudine, frapează prin forma şi regularitatea lor. „Imposibil să fie un joc al naturii, sînt ziduri de piatră îngropate în pămînt, construite de mîna omului, probabil de către grecii milesieni. Din modul în care sînt dispuse, acestea constituie un lanţ de fortificaţii de circa 100 de kilometri. Sînt ziduri de apărare extrem de eficiente. Ai nevoie de mulţi ani să ridici asemenea construcţii“, spune Cristian, nedumerit de indiferenţa specialiştilor. În sprijinul ipotezei că formaţiunile sînt ziduri de apărare, vine chiar faptul că sînt localizate pe vechiul mal al Dunării. „Ce ar putea fi mai logic decît apărarea malului cu fortificaţii solide? Tracia era sursa de grîne a grecilor, deci merita să se investească în aceste ziduri“, explică el.

















































Pornind de la ruinele vechii colonii Histria, identificînd şi aşezarea Argamus, Cristian a explorat malurile laculurilor Razim şi Sinoe. El a găsit pe malul stîng al golfului o suprafaţă care prezintă urmele unei construcţii ciudate. Greu de explicat ce ar putea reprezenta aceste linii trasate cu precizie matematică. În apropiere, se află o altă construcţie a cărei formă aminteşte de un fagure. Ce ar putea fi? „Cetatea Histria făcea parte dintr-un sistem defensiv. Dacă observăm vechile contururi ale golfului, care era deschis pe vremea aceea, e lesne de înţeles că numai cetatea nu era suficientă pentru întreaga activitate din zonă, de comerţ şi apărare militară. Aşa se face că aici există şi o a doua cetate de apărare, Argamum, dar şi o a treia, pentru atacuri surpriză, din direcţie opusă. Cît despre aceste celule romboidale din calcar, cred că au fost silozuri, ideale pentru păstrarea cerealelor, pînă la îmbarcarea pe corăbiile care le-ar fi transportat la polisuri“, explică braşoveanul. În al treilea punct de pe malul lacului, pe o ridicătură naturală de pămînt, a găsit imagini şi mai şocante: un zid de incintă de formă circulară. De fapt, seamănă cu o floare sau o roată zimţată.
„Prin poziţia înaintată a terenului, construcţia ar fi putut servi ca far pentru a ghida corăbiile care intrau sau ieşeau din Lacul Razim“.




































Dobrogea, o vastă reţea de fortificaţii

Se pare că faleza lacului Razim mai ascunde şi alte enigme. În apropierea siturilor arheologice există ziduri crenelate care au scăpat istoricilor, pentru simplul motiv că aceştia şi-au canalizat cercetările doar în aria cetăţilor. Dar împrejurimile sînt pline de formaţiuni ciudate, linii, semicercuri, elipse, ziduri care dublează alte ziduri ascunse în adîncurile pămîntului. Mai mult, acelaşi tip de construcţie se întîlneşte şi în zona limitrofă, de la satul Malcoci, pînă la Tulcea. „Forma zidurilor de fortificaţie pe care le-am găsit la Argamum este similară cu zidurile de incintă de lîngă Cetatea Noviodunum“, motiv pentru care braşoveanul crede că toate se leagă, într-un imens sistem de construcţii care împînzea Dobrogea. A mai descoperit şi structuri care ar fi putut servi drept construcţii portuare, la trecerea din Lacul Razim în Lacul Babadag, dar şi pe ţărmul Lacului Babadag. Binecunoscuta cetate Haricleea e şi ea înconjurată de ziduri neştiute pînă acum. Cum arăta oare pămîntul dintre Dunăre şi Marea Neagră înaintea erei noastre?

O istorie mai bogată decît o ştim

De ce s-ar fi extins grecii atît de mult în Tracia? Cristian aduce ca argument un fragment din discursul lui Demostene: „Ştiţi fără îndoială că noi, mai mult decît toţi oamenii, folosim grîu importat. Cantitatea de grîu adusă din Pont este mai mare decît tot ceea ce ne vine din celelalte porturi comerciale“. „Comerţul cu grîne din Tracia avea o prioritate capitală pentru greci. Nu e de mirare că au ţinut să construiască aici colonii întărite care aveau rolul ca, integrate într-un sistem defensiv, să apere şi să menţină activitatea de comerţ, sursa bunăstării coloniilor greceşti“. Nu există nicio îndoială pentru el că aceste ziduri nu sînt romane. „Romanii nu făcea ziduri de piatră, ci şanţ, val de pămînt şi, în spate, turnuri de apărare. Dar acestea sînt ziduri de piatră de calcar, late de circa 2 metri, cum poate doar la Troia mai întîlnim. Au fost făcute de greci şi abandonate“, explică arheologul virtual.
O descoperire făcută în joacă ar putea să scoată la iveală cea mai impresionantă parte a vestigiilor antice de pe teritoriul României. Şi, cu siguranţă, printre cele mai mari din lume. Braşoveanul speră că în cele din urmă, specialiştii vor verifica aceste descoperiri. Google Earth nu truchează realitatea.




8 comentarii:

  1. Forma zidului este foarte interesanta. Este un zid greu de construit si greu de intretinut. De ce oare au ales constructorii aceasta varianta? Au avut oare aceste ziduri o alta functie decat cea de aparare? Poate o functie energetica? Ma gandesc ca bataia vantului in contact cu aceste ziduri ar putea sa produca anumite efecte, audibile sau nu, care interactioneaza cu campul energetic al locului si cu cel uman.

    Felicitari pentru ceea ce faceti!

    RăspundețiȘtergere
  2. de regula sunt doua rinduri de ziduri pararele despartite din loc in loc de alte ziduri ,formind casete care nu dadeau posibilitatea atacatorilor sa se desfasoare pe suprafete mari de teren,pina nu se vor dezgropa si cerceta de catre arheologi nu putem sti prea multe amanunte.

    multumesc pentru aprecieri

    RăspundețiȘtergere
  3. Intre timp am vazut imaginea din satelit a fortaretei Enisala. Acum zidurile nu mai par sa fie atat de speciale. Par ziduri de aparare fara un alt scop.

    Totusi, din loc in loc apar linii (care incep si se termina brusc), cercuri, simboluri care ii dau o nota de mister si care intradevar te duc cu gandul la Nazca.

    RăspundețiȘtergere
  4. zidurile se aseamana cu zidurule TROIEI
    oricum pina nu se sapa de catre specialisti nu putem avasa certitudini
    impreuna cu Arim Dac vom anunta autoritatile din jud. Constanta sa se implice in aceste descoperiri

    RăspundețiȘtergere
  5. La ce coordonate le putem vedea ?

    RăspundețiȘtergere
  6. Felicitari!

    Pentru Malcoci coordonate:
    45°8'24.23"N
    28°53'54.63"E

    RăspundețiȘtergere
  7. Fortificatii Enisala 58 m diametru
    44°49'31.17"N
    28°56'59.70"E

    Eu pana nu am vazut cu ochii mei, nu am crezut. Coordonatele pe care le-am dat sunt doar pentru cate un punct din multitudinea "care este"
    Cred ca Dobrogea trebuie transformata intr-un imens santier arheologic.

    Inca odata, felicitari pentru descoperire si pentru articol.

    RăspundețiȘtergere
  8. Urmele care se vad la coordonatele indicate pot fi resturi ale cetatii Proslavita (alfata in zona Nufarul). Se pare ca a fost cea mai mare cetate de la malul Marii Negre conform unor harti de prin sec XIV-XV.

    RăspundețiȘtergere