ACUM 5500 ANI , CETATEA DE PAMINT DE LA SANTANA- TROIA ROMANIEI

In zona de nord-vest a Aradului, la 28 km de resedinta de judet, se afla un oras langa care s-au facut descoperiri impresionante. Orasul se numeste Santana, iar la 4 km sud se gaseste Cetatea de Pamant cu acelasi nume, cea mai mare cetate hallstattiana din Europa.

Prima atestare documentara a localitatii sub numele de Santana dateaza din anul 1828, dar asezarea este rezultatul dezvoltarii continue a Comlausului, asezare mentionata inca din anul 1334. Satul Caporal Alexa este consemnat din anul 1334 sub denumirea de Kerecton.

Descoperiri la Cetate 

Cercetarile asupra vechii Cetati de Pamant de la Santana dateaza din anii 1953, primele sapaturi fiind incepute in anul 1963. Pe baza datelor existente si urmare a studiilor de geomagnetism, in 2009 au fost demarate sapaturile la Cetatea de la Santana, descoperirile fiind de-a dreptul spectaculoase.

Cercetarile efectuate au stabilit existenta unei necropole ce apartine primei parti a epocii cuprului (cultura Tiszapolgar, cca. 4000 i.Hr.), a unei asezari datate la sfarsitul epocii bronzului (cca. 1200 i.Hr.) si a fortificatiei, ridicate la inceputul primei epoci a fierului, fiind unul dintre cele mai mari complexe fortificate din aceasta parte a Europei.

Troia Romaniei 

Sapaturile arheologice au fost efectuate pe o lungime de 80 m si au constat in dezvelirea sistemului de aparare al fortificatiei si descoperirea a diverse vestigii, dintre care cea mai importanta este un schelet uman vechi de 5.500 ani.

Pe baza datarii vechimii scheletului uman prin metode noi in antropologie, s-a concluzionat ca asezarea de la Santana este contemporana cu renumita Troia homerica de pe tarmul de apus al Asiei Mici, pentru aceasta Santana fiind denumita “o Troie a Romaniei”. 
In santierul arheolologic de la Sanandrei,  s-a descoperit una dintre cele mai mari asezari ale Neoliticului Mijlociu, din zona. Vestigiile civilizatiilor preistorice care au trait in aceasta zona au atras, inca de la primele investigatii, atentia specialistilor. Asezarea pe care o au dezghiocat-o arheologii banateni dateaza din anii 5.300 - 4.800 i.Ch. Sapaturile din campania din 2003 s-au facut mai ales pentru scoaterea la lumina si cercetarea amanuntita a locuintelor din acest sit.
La Sanandrei au mai fost gasite materiale din Cultura Banatului dar si din Culturile Tisa si Vincea. Acestea din urma sunt importuri care i-au ajutat pe specialisti sa demonstreze contemporaneitatea Culturii Banatului si relatiile culturale ale locuitorilor acestei zone cu cei din Panonia. Pe langa efigiile din Neolitic, aici au mai fost decoperite cateva morminte din Evul Mediu Timpuriu.
Din cele constatate de specialisti, la Sanandrei a existat o comunitate de circa 500 de suflete, bine inchegata si protejata deopotriva de un brat al raului Bega Veche si de o fortificatie. Societatea se pare ca era condusa de un sef religios care avea puteri absolute asupra tuturor membrilor comunitatii si care-i coordona in tot ce intreprindeau, ceea ce s-a concretizat inclusiv in urbanizarea zonei, cu case perfect randuite pe strazi. Societatea de la Sanandrei avea un caracter protorurban asemeni celor din Grecia si din Orient, medii care au influentat ulterior centrele urbane preistorice din Europa Occidentala. Cel mai interesant este insa faptul ca locuitorii de aici faceau schimburi comerciale pana si cu comercianti din zona Marii Egee, de la care cumparau scoici Spondilus, pentru podoabe.
Din punct de vedere religios, la Sanandrei se tinea cultul fecunditatii. Aici au fost descoperiti mai multi idoli feminini de mici dimensiuni (de la doi - trei pana la 10 centimetri fiecare) si a fost dezvelit un mormant avar, doua morminte neolitice si cateva locuinte dacice in care s-a gasit material ceramic