"In ceea ce urmeaza voi scrie despre cea mai mare tara care se intindea din Asia Mica pina in Iberia si din nordul Africii pina dincolo de Scandinavia, tara imensa a Dacilor" - DIONISIE PERIEGETUL 138 d.h. CONCISA, PASIONANTA, CAPTIVANT ILUSTRATA.
O carte pentru cei interesati de istorie dar mai ales pentru cei ce n-au iubit-o pina acum.

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

NAŞTEREA PRINŢILOR DIVINI

ADRIAN BUCURESCU
DACIA SECRETĂ
Inscripţiile tracice plasează locul naşterii şi copilăriei Gemenilor Cereşti la Apus de Marea Neagră. Pe un altar de piatră , descoperit aproape de Struga (Macedonia), sunt înscrise următoarele versuri:
Divin0
MAKON TE EYSOY
EPIK A DOS NEYKOI
MA CHATAS
GEN TH-IOY KAS
PHILIPPOS MOYNTAN
NOYANE THEKAN
S-TRA TE GONII KIAN
Traducerea: Magii, când au auzit vestea despre cei doi născuţi pe ţărmul de Apus al Lacului Alb, au pornit îndată de la Marea Neagră, câteşitrei în goana cailor.
Pe un bloc de marmură (fig. 11), găsit în cimitirul de la Tuzla (jud. Constanţa), se află această inscripţie:
Divin2
EPI-FLI-SERVAN
DOY TOYPE RIVAN
KOM KAIAR
HONTAN
E GEN E TOEX A GINLIKE
Traducerea: De pe colina înflorită, doi Feţi-Frumoşi vin să bată duşmanii. La Apus este templul Naşterii Curate.
Divin2a
În sfârşit, pe un bloc de calcar (fig. 12) de la Hinog Qud. Constanţa) scrie: VONE LA VUKALAN DEV
LIE AE VAEL IKRI YSAS.
Traducerea: La Apus de Ochiul (Lacul) Lin, doi copii în flori a născut Aurora (Cea Luminoasă).
Acest loc sacru s-a numit NETIN-DAVA „Cetatea Naşterii” şi se afla pe malul apusean al lacului Sărăţuica, în stânga Ia-lomiţei. Colina de la Apusul acestui lac este numită şi acum La Deal, amintind de ostrovul Delos, unde grecii spuneau că s-a născut Apollon şi Artemis. Amintirea Netin-Davei s-a păstrat în basmul „Fiul vânătorului”, cules de Petre Ispirescu, sub forma Nedeia-Cetate, care este un tărâm vrăjit.
Metaforic, un colind din Sărăţeni, sat aflat pe locul Netin-Davei, povesteşte astfel minunata întâmplare:
Leroloi,
Născut-au, crescut-au
Doi meri în Dealu’ Neii,
Leroloi,
La stupşor doi meri…
În alte variante, în loc de stupşor se spune stâlpşor sau stufşor.
Despre aceeaşi miraculoasă naştere pomeneşte şi un colind „de gemeni - băiat şi fată”, din Raşi, un sat aflat aproape de lacul Sărăţuica:
Sus la stână, la colină,
Nu-i nici noapte nici lumină,
Velărui-Doruia-Doamne,
Doar pe coperiş se lasă
Lin mai lin o stea pletoasă;
Da la revărsat de zori,
S-a născut doi frăţiori.
Da cum, Doamne, îi chema?
Da (Traian) şi (Sofia), îngerii din cer privea
Şi la ei se închina;
Iară Doamna Cerului
Da poruncă gerului
Chiciura să mi-o topească,
Frigul să mi-1 potolească,
Soarele să strălucească,
Pământul să-1 încălzească.
Gerul o a ascultat,
Peste haturi a plecat,
Soarele a răsărit,
Pământul mi 1-a-ncălzit,
Iarba toată mi-a-nverzit,
Florile mi-a înflorit.
Iară pruncii gângurea,
Până pe seară creştea,
A doua zi se trezea,
Ochişorii şi-i spăla,
La icoane se-nchina,
Hrană-n trăişti că punea,
La câini, măre, fluiera,
Mai striga ce mai striga,
Oile că le-aduna
Şi cu ele că pleca
Unde-i iarba cea mai deasă
Şi păşunea cea mai grasă-Mulţumirea la ciobani.
La anul şi la mulţi ani!
Orfeu proorocise că la 24 de veacuri după moartea lui se vor naşte doi Copii Sfinţi, ce vor mântui lumea. O inscripţie (fig. 13) de pe un altar descoperit la confluenţa râului Timiş cu Bistra, confirmă că Prinţii Cerului s-au născut conform profeţiilor:
Divin1
CORNELIAE
SALONINAE
AUG CONIUG
GALLIEN-I-AUCH
ORDOMUN
TIB DEVNUM
MAIES
TA FENS
Traducerea: Aprindeţi luminile, căci s-au născut, pe malul apei, conform previziunilor, Doi Sfinţi. Lăudaţi să fie!
Pe vremea când latina era doar un dialect al limbii trace, a fost creat un text, pe care ultimii preoţi romani nu-1 mai înţelegeau. Totuşi, din motive mistice, ei îl reciteau periodic. Imnul este cunoscut sub titlul de Carmina Saliaria


O stătuetă, reprezentând-o pe Zeiţa-Mamă alăptându-şi pruncii (fig. 14) a fost găsită tocmai în Galia, ţară celtică. Nu e de mirare, întrucât Sfântul Origenes, în Philosophumena, precizează că druidismul la celţi a fost introdus de „tracul Zalmoxis, care învăţase, pe druizi, printre altele, şi divinaţiunea piin fişe şi numere”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu