Marija Gimbutas, specialist american de origine lituaniana: “Romania este vatra a ceea ce am numit Vechea Europa, o entitate culturala cuprinsa intre anii 6.500 – 3.500 i.Hr., axata pe o societate matriarhala, teocratica, pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-europene patriarhale de luptatori din epocile bronzului si fierului.”
Louis de la Valle Poussin: “Locuitorii de la nordul Dunarii de Jos pot fi considerati ca > de origine a limbilor indo-europene, adica stramosii Omenirii.”
Ekstrom Par Olof, scriitor si lingvist suedez: “Limba romana este o limba-cheie, care a influentat in mare parte toate limbile Europei.”
Gordon W. Childe: “Locurile primare ale dacilor trebuie cautate, deci, pe teritoriul Romaniei. Intr-adevar, localizarea centrului principal de formare si extensiune a indo-europenilor trebuie sa fie plasata la nordul si sudul Dunarii.”
Bosch Gimpera, cercetator german: “Spatiul din care au pornit indo-europenii este situat intre Valea Dunarii, Marea Egee si Marea Neagra.”
Eugene Pittard, antropolog: “Stramosii etnici ai romanilor urca neindoielnic pana in primele varste ale Umanitatii, civilizatia neolotica romana reprezentand doar un capitol recent din istoria tarii.”
Prof. Fabio Scialpi: “Sunt intrigat de prezenta, pe teritoriul Romaniei, a mai multor toponime cu rezonanta sanscrita.”
A. Jarde, renumit elenist, Paris 1923: “Asupra istoriei primitive a regiunilor care vor forma Grecia, grecii insisi nu stiu nimic. Pana in prezent, solul grec n-a scos la iveala nii o urma materiala a paleoliticului. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii, apartinand timpului neoliticului.”
Bonaventura Vulcannius din Bruges, 1597: “Getii au avut propriul lor alfabet cu mult inainte de a se fi nascut cel latin (roman). (…) Getii cantau, insotindu-le din fluier, faptele savarsite de eroii lor, compunand cantece chiar inainte de intemeierea Romei, ceea ce – o scrie Cato – romanii au inceput sa faca mult mai tarziu
Lovinescu ne spune următoarele: „ (Dacia) a fost centrul suprem al unei tradiţii mult mai puternice şi mai pure decât tradiţia celtică. Ocupaţia romană a durat numai de la 110 la 275 d.Ch, în total 185 de ani.Şi mai puţin de o treime din Dacia a fost ocupată; Transilvania şi Oltenia actuală. În tot restul ţării dacismul a subzistat fără să fie tulburat….Centrele spirituale ale dacilor se găseau în masivele centrale ale munţilor cei mai sălbatici şi mai de nepătruns din Europa. După părăsirea de către romani , avalanşa invaziilor barbare, care a durat mai mult de 1000 de ani, s-a preciptat peste Dacia făcând astfel imposibilă nu numai viaţa citadină ci chiar viaţa agricolă. O imensă pădure a acoperit Dacia şi viaţa pastorală s-a generalizat din nou mai ales în munţii centrali inaccesibili… În jur, barbarii goţi, ostrogoţi, vandali,gepizi,slavi,cumani,pecenegi, unguri, mongoli au făcut vid. Să lasăm pe istorici să se lamenteze si să constatăm că că acest fapt a ocrotit tot ceea ce trebuia să rămână neviolat…Tradiţia dacică a continuat să subziste netulburată, în afara istoriei care se făcea în jurul ei. Astfel , când în sec XIII-XIV când au fost întemeiate principatele Moldovei, Valahiei şi Transilvaniei, a căror reunire avea să formeze România modernă, Dacia era neatinsă de istorie, ea se găsea în sensul cel mai riguros şi literal al cuvântului ,în aceeaşi stare ca pe vremea în care domnea peste ea Ler Împărat”! „
„Va veni o vreme când se va acorda atenţie acestui popor, prea puţin luat în seamă. Cântece şi armonii se vor auzi venind de la această ţară despre care nu se prea vorbeşte. După mii de ani de vieţiuire, acest neam se va ridica şi lumea se va uimi ca de o minune, aflând, în sfârşit, câte lucruri a ştiut neamul acesta despre conştiinta universală. Bucuriile acestui popor au rămas ascunse; nefericirile lui n-au fost cunoscute. Nimeni nu i-a scris mitologia. Puţini i-au cunoscut istoria. Şi totuşi, oamenii aceştia au avut mai mult decât oricare alţii geniul mitului…”
Prinţesa Martha Bibescu
Dio Cassius - "Decebal era foarte priceput in planurile de razboi si iscusit in infaptuirea lor, stiind sa aleaga prilejul de a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda, dar si sa iasa cu bine dintr-o infrangere. Din aceasta pricina mult vreme a fost un dusman de temut pentru romani."
Iordanes, Getica - "... ce mare placere, ca niste oameni viteji sa se indeletniceasca cu doctrinele filozofice, cand mai aveau putin ragaz de razboaie. Puteai sa-l vezi pe unul cercetand poezia cerului, pe altul proprietatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta studiind cresterea si scaderea lunii, pe celalalt observand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, soarele vrand sa atinga regiunea orientala, este dus inapoi spre regiunea occidentala..."
Dio Chrysostomus, Discursuri - " Se intampla ca am facut acum o calatorie lunga, drept la Istru si in tara getilor am ajuns la niste oameni intreprinzatori, care nu aveau ragazul sa asculte cuvantari ci erau agitati si tulburati. Acolo, la ei, puteai sa vezi peste tot sabii, platose, lanci, toate locurile fiind pline de cai, arme si oameni inarmati, veneam sa vad oameni luptand, unii pentru stapanire si putere, iar altii pentru libertate si pace"
Strabon, Geografia - "Prin tara lor curge raul Marisosm ce se varsa in Dunare. Ei (romanii) numeau Danubius partea superioara a fluviului si cea dinspre izvoare pana la cataracte. Tinuturile de aici se afla in ceam mai mare parte in stapanirea dacilor. Partea inferioara a fluviului, pana la Pont - de-a lungul careia traiesc getii - ei o numesc Istru. Dacii au aceeasi limba cu getii".
Inscriptia lui Acornion de la Dionysopolis - "In tineretea sa, pe cand era rege Burebista, cel dintai si cel mai mare dintre regii stapanitori asupra Traciei si obtinand de la acesta stapanirea peste intreg tinutul de dincolo de Potamos si peste imprejurimi, Acornion face foarte multe lucruri bune patriei sale, spunand si dandu-i totdeauna cele mai bune sfaturi si castigand prin vorbele sale bunavointa regelui pentru orasul sau."
Prinţesa Martha Bibescu
Dio Cassius - "Decebal era foarte priceput in planurile de razboi si iscusit in infaptuirea lor, stiind sa aleaga prilejul de a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda, dar si sa iasa cu bine dintr-o infrangere. Din aceasta pricina mult vreme a fost un dusman de temut pentru romani."
Iordanes, Getica - "... ce mare placere, ca niste oameni viteji sa se indeletniceasca cu doctrinele filozofice, cand mai aveau putin ragaz de razboaie. Puteai sa-l vezi pe unul cercetand poezia cerului, pe altul proprietatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta studiind cresterea si scaderea lunii, pe celalalt observand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, soarele vrand sa atinga regiunea orientala, este dus inapoi spre regiunea occidentala..."
Dio Chrysostomus, Discursuri - " Se intampla ca am facut acum o calatorie lunga, drept la Istru si in tara getilor am ajuns la niste oameni intreprinzatori, care nu aveau ragazul sa asculte cuvantari ci erau agitati si tulburati. Acolo, la ei, puteai sa vezi peste tot sabii, platose, lanci, toate locurile fiind pline de cai, arme si oameni inarmati, veneam sa vad oameni luptand, unii pentru stapanire si putere, iar altii pentru libertate si pace"
Strabon, Geografia - "Prin tara lor curge raul Marisosm ce se varsa in Dunare. Ei (romanii) numeau Danubius partea superioara a fluviului si cea dinspre izvoare pana la cataracte. Tinuturile de aici se afla in ceam mai mare parte in stapanirea dacilor. Partea inferioara a fluviului, pana la Pont - de-a lungul careia traiesc getii - ei o numesc Istru. Dacii au aceeasi limba cu getii".
Inscriptia lui Acornion de la Dionysopolis - "In tineretea sa, pe cand era rege Burebista, cel dintai si cel mai mare dintre regii stapanitori asupra Traciei si obtinand de la acesta stapanirea peste intreg tinutul de dincolo de Potamos si peste imprejurimi, Acornion face foarte multe lucruri bune patriei sale, spunand si dandu-i totdeauna cele mai bune sfaturi si castigand prin vorbele sale bunavointa regelui pentru orasul sau."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu