Istoria nestiuta a getilor si genomul european

Genomul europenilor scoate la iveala o inrudire care, daca ar fi constientizata, multe conflicte ar fi inabusite din “fasa”. Pentru ca, la origine, toti suntem frati, mai mult sau mai putin vitregi!
In urma cu cativa ani, niste geneticieni umblau prin Europa si prin lume cu betisoare cu care luau mostre de saliva. In cele din urma, au ajuns in laboratoarele Universitatilor Stanford, Arizona si Florida, in cadrul Proiectului “Arborele ADN”.  Rezultatele preliminare privind genomul Europei au starnit vii controverse, pentru ca atingea natiile la origine! Si strica istorii elaborate fara sustinere arheologica. Per total, inrudirea europenilor intre ei ar trebui sa fie de bine! Ar trebui sa-i uneasca, asa cum n-au fost niciodata.
50 la suta dintre britanici sunt germani! Sau invers!

Cei trei magi de la rasarit, care au adus daruri pruncului Iisus erau nobili geti, dupa cum si apar pictati in Basilica Sf. Apollinare din Ravenna

Zilele trecute, nemtii scriau ca 50 la suta dintre britanici si aproape toti danezii au genele triburilor germanice care au acostat pe malurile Kentului in anul 449 d.C. Conform arheologului german Heinrich Haerke, vreo 200.000 de oameni, o adevarata armata, au navigat pe Marea Nordului spre Marea Britanie, poposind in Kent dupa plecarea armatei romane.  In urma cu un an, alt studiu genetic ii arata pe britanici a nu fi anglo-saxoni, ci celti! Iar daca se ia in considerare compozitia genetica aproape identica dintre Franta si Anglia, ne incurcam de tot. Care studiu e corect? Depinde pana unde se merge pe ramurile copacului genealogic, spre radacina! Daca se ia in considerare parul blond si ochii albastri, mutatie genetica petrecuta la Marea Neagra, dupa cum au constatat geneticienii din Suedia si Danemarca, toti sunt frati cu… getii! Si daca tot s-a pomenit de Danemarca, e bine de amintit ca istoricii danezi spun ca se trag din daci?!
Dahii regali si periplul lor prin lume
Geneticienii leaga raspandirea proto-indo-europenilor de migratia regalilor saci in mileniul II i.C. Cine erau sacii, purtatorii caciulii tuguiate, buni arcasi si manuitori de topoare? Herodot numeste toate ramurile de saci dupa origine: masageti sau “dahii regali”! Acestia au ajuns sa intemeieze case regale si in Punjab, India. Multi istorici “clasici” romani refuza inrudirea dintre daci si dahi, fara argumente. Lasand la o parte ca aveau acelasi port, ca vorbeau aceeasi limba protolatina, din care au ramas suficiente cuvinte pe care le regasim in limba romana de azi, ca aveau acelasi steag de lupta – lupul cu trup serpuitor – studiul genetic nu mai lasa umbra de indoiala: au acelasi marker genetic. Dahii, daii au facut istorie ca triburi conducatoare si intemeietoare de dinastii regale, dintre care partii sunt cei mai cunoscuti in istorie, cucerind si imperiul persan. Persanii numeau provincia de origine a partilor Faleh, cu pronuntie “valeh”, de ce nu Valahia? Timp de aproape 400 de ani, dinastia regala a lui Arsace a condus Armenia.
Razboinici si prolifici

Masagetii sau dahii regali cucereau lumea cu soarele-n bat

Conform lui Herodot, masagetii venerau un singur zeu, al Soarelui si erau mari iubitori de aur, metal inchinat zeului. Cetatile lor rotunde, cu centrul impartit in cruce – cercul, crucea, zvastica fiind simboluri solare pastrate in traditia taranilor romani – i-au facut sa se minuneze pe arheologii rusi care le-au descoperit. Si mai erau “sacii de dincolo de mare” (Marea Neagra), pe care grecii i-au botezat sciti si care ulterior au fost “revendicati” de slavi! Apoi, conform istoricilor antici, mai erau sauromatii, descendenti din tati sciti si mame amazoane. Tot amestecandu-se cu mame localnice, pe unde s-au asezat, au rezultat sarmati, roxolani, urgi, alani, eprani. Astfel, conform datelor genetice si in conformitate cu atestarile arheologice, neamul regal a lasat, in mod particular, amprenta genetica in centrul Romaniei si in zonele radiante: Polonia, Ucraina, Crimeea (cimerienii). Au lasat numerosi descendenti in vestul Europei, in special in Spania, dar si in Franta si Marea Britanie, cateva regiuni din Germania, in Elvetia, Austria, nordul Italiei. Au numerosi descendenti in nordul Caucazului, estul Anatoliei, in Pakistan, Afganistan, Uzbekistan, vestul Mongoliei, nord-vestul Indiei, cativa descendenti si in nordul Chinei. Au dominat Asia Centrala pana la invazia masiva a mongolilor si a armatelor turcesti. In prezent, de pe acele meleaguri indepartate pe unde au ajuns, doar osetienii mai pastreaza limba si obiceiurile stravechi. In estul Europei, ei au ramas in centrul Romaniei. Alanii s-au stabilit in Franta, Spania si nordul Africii. Altii s-au combinat cu normanzii si s-au stabilit in Scotia, Irlanda si Tinutul Vels. Bransa iraniana s-a combinat cu hunii, iar descendentii directi sunt bulgarii si kazarii. Aceasta istorie genetica nu tine cont de limba vorbita de popoarele respective, ci numai de ADN si de mutatiile produse la incrucisare.
Getii si regatele din Punjab

Cetate masageta („dura”), pe raul Amu Darya

Colonelul britanic James Tod (1782-1835), ofiter de informatii si orientalist britanic, care a stat multi ani in India, a scris „ Analele si antichitatile din Rajastan ”. Citam din acest volum: „Nu exista in analele marilor familii din Rajput nicio referire pana in sec. IV i.C., perioada in care a sosit aici rasa getilor, intrand dinspre Asia Centrala. Getii au stabilit regatele in Punjab si de pe Indus” (Cap II). In analele Punjabului sunt numeroase referiri la aceasta „rasa” a getilor, jatilor sau iutilor! Li se mai zicea si magii, de aceea unii istorici ai religiei crestine sustin ca cei trei magi care au sosit sa aduca ofrande la nasterea lui Iisus erau geti, iar o fresca de pe Basilica di S. Apollinare, Ravenna, ii infatiseaza purtand caciula specifica, de nobili.  Acei geti peregrini si razboinici au fost in competitie cu hunii si pe acele meleaguri, col. Tod notand ca „getii si hunii au intemeiat 36 de case regale in Punjab si multe caste conducatoare”. O nota foarte interesanta ar putea sa puna capat si afirmatiei unor istorici romani (ca altii sustin contrariul) anume ca dacii nu erau blonzi cu ochi albastri. Citam: „Getii din Kutch erau foarte constienti de identitatea lor aparte si-si respectau traditiile istorice si stramosii. In Gujarat, getii formau «tribul ascuns», in sens ritualic. Getii daneti aveau parul blond roscat si ochi albastri!”
Solari si atat, fara compromisuri
Mai tarziu, au intrat in conflict cu preotii hindusi, ramanand scris ca familia regala Dasas sau Dasius nu se conforma ritualului hindus de a aduce sacrificii si de a canta imnuri de lauda zeilor , fiind doar observatori ai altor culte. De aceea, pana la urma, li s-a respectat credinta solara si considerandu-se ca acestia aveau o relatie aparte cu divinitatea, cuvantul „dasa” a ajuns sinonim cu „servitor al divinitatii”, fiind folosit ca prefix sau sufix  in componenta numelor brahmanilor. O referire scrisa la numele Dasas dateaza din sec.II d.C. , din zona Abrudului, unde un Dasas ridicase o stela patriarhului nemuritor Ion-Yanus, zeitate solara locala ancestrala, reprezentat cu doua capete. Si in Rig Veda este consemnat ca acestia refuzau sa creada in zeite! In acest context, apare si o descriere a celor din familia Dasas, anume ca erau „anasa”, cuvant folosit si azi pentru cei „a nas”, „fara nas”, adica avand nasul carn. In „Bataliile celor 10 Regi” din Rig Veda, regele Sudas isi numeste generic inamicii, pe regii vedici, Dasyus! Analele din Rajput semnalau, acum 700 de ani, familii de nobili geti, dahi, ariaspi, cati si huni. Ajunsesera pana in Matura, in vestul statului Uttar Prades.
Getii lui Beowulf

Raspandirea fratilor „vitregi” in urma cu 2000 de ani

Cele mai frumoase pasaje ale istoriei glorioase ale stramosilor nostri sunt scrise de cercetatori straini. Jane Acomb Leake scria in „Getii lui Beowulf” ca „geti, dacii, sacii, dahii si masagetii de la Marea Caspica erau considerati din antichitate acelasi popor”, iar eroul „anglosaxon” Beowulf era de fapt get! „Numele originar al dacilor”, scrie Jane Acomb, „era daoi, asa cum nota Strabon. Tisagetii, Tiragetii si chiar getulii africani erau acelasi neam cu daoii”.
Cucutenii autohtoni
Conform geneticienilor Belledi, Richards, Owens si Malyarchuk, care si-au publicat studiile in 2000, 2002 si 2003, ADN-ul mitocondrial gasit la populatia „romanilor aromani, a romanilor din Maramures si Vrancea face parte din haplogrupul care a fondat neoliticul in Europa”. Populatia autohtona europeana apartine haplogrupului I, descendenti din Cro Magnon, socotita a apartine Culturii Cucuteni-Tripolie. Fermierii si crescatorii de vite ai neoliticului apartineau G2a, J2, E-V13 si T. R1a si R1b erau  razboinicii calareti, care au domesticit calul in 4000 i.C., in stepele dintre Marea Neagra si Marea Caspica. Aceste doua grupuri aveau un tata comun, dar mamele difereau, ceea ce a facut sa li se diversifice limba si sa se contreze oriunde s-au intalnit. „Haplogrupurile din Carpati – I1, I2a, I2a2a-L69.2 sunt native europene, pontice si  balcanice, descendente din oamenii paleoliticului, a carei concentratie se regaseste astazi in Bosnia Hertegovina, Croatia, Moldova, Romania, Serbia, iar cea mai mare diversitate a haplotipului se gaseste in Romania”.
R1b si R1a, frati vitregi, dupa tata
R1b este cel mai comun haplogrup in Europa. Conform culturii tumulelor, originea haplogrupului R1b a fost la Marea Neagra, de unde a pornit pe Istru, spre vestul Europei si prin stepe spre Marea Caspica. Originiea lui R1a este la fel de disputata, mai ales ca cele doua haplogrupuri, foarte numeroase, au aceeasi descendenta pe linie paterna.  Si ca sa nu se spuna pe de-a dreptul ca getii se califica pentru a fi „linia paterna”, se prefera complicata titulatura de „neam proto-italo-celto-germanic”.  Cand masagetii au plecat spre Marea Caspica si Urali, spre Anatolia si pe Marea Egee, durandu-si (dura, la dahii parti, era cetatea) cetatile rotunde, solare, au aparut pe acele meleaguri fratii lui R1b. Conform studiului ADN, erau hititii, hattienii, troienii, dorienii, ionienii, micenienii, etruscii, colchii, kazarii, baskirii, toharienii si lista este foarte lunga!
G2 – apartine unui neam al Vechii Europe pontice, cel care s-a „imprastiat” de timpuriu pana spre China, lasand in urma o gramada de haplogrupuri inrudite.
J1 – semiti, arabi si evrei
J2 –reprezentativa pentru etrusci, grecii minoici, fenicieni, sudul Anatoliei
N – gena nordicilor, preponderenta la finlandezi, in  densitate substantiala in Tarile Baltice
Q – gena hunilor lui Attila; densitatea extrem de rara a acestei gene in Europa pe care hunii au calcat-o in repetate randuri i-a mirat pe geneticieni; probabil pentru ca n-au luat in calcul doua aspecte: ca femeile fugeau in paduri din calea hunilor, iar cele violate isi ucideau pruncii nascuti din siluire
E1b1b – migratori din Africa, specifica berberilor
T – gena foarte rara in Europa, provenind din Etiopia       ADINA MUTAR

Region/Haplogroup	I1	I2a	I2b	R1a	R1b	G2a	J2	J1	E1b1b	T (+ L)	Q	N1c1
Albania	3	17	3	9	16	2	24.5	3.5	22	0	0	0
Austria	12	6	2	26	23	8	12	0	9	1	0.5	0.5
Belarus	3	18	1	49	10	0	1.5	0	9	1.5	1	5
Belgium	12.5	3.5	4.5	4	59.5	4	5	1	4	1	0.5	0
Bosnia-Herzegovina	2.5	50	0.5	13.5	4	2	6	1	14.5	2.5	0	0
Bulgaria	3	20	1	18	18	1	20	0	16	1	1	0
Croatia	8	42	1	29	8	1	3.5	0	6	1.5	0	0
Czech Republic	11	9	4	34	22	5	6	0	6	1	1.5	0.5
Cyprus	0	8	0	3	9	9	37	6	20	5	0	0
Denmark	30.5	0.5	5	12.5	44.5	1	3	0	2.5	0	0	1.5
England	14	2.5	4.5	4.5	67	1.5	3.5	0	2	0.5	0.5	0
Estonia	15	3	0.5	32	8	0	1	0	2.5	3.5	0.5	34
Finland	28	0	1	7.5	3.5	0	0	0	1	0	0.5	58.5
France	9.5	3	4	2.5	61	5	7	0	7	1	0	0
Germany	16	1.5	4.5	16	44.5	5	4.5	0	5.5	1	0.5	1
· North Germany	18	1	5	23	38	3.5	4	0.5	2.5	1	2	1.5
· East Germany	19.5	1	3	24	36	4	2	0	7.5	1	1	1
· West Germany	13	2.5	7	9	47	5	5	0	8	1.5	0.5	1.5
· South Germany	9.5	5	3	9.5	48.5	7.5	5.5	1	7.5	1.5	0.5	0.5
Greece	4	10	1.5	12	12	3.5	25	2	27	3	0	0
Hungary	8	15	2.5	32.5	17	5	7	0	9.5	1	1	1
Iceland	33	0	0	23	42	0	0	0	0	0	1	1
Ireland	7	2	4	3	79	1	1.5	0	2	0	0	0
Italy	2.5	3	1	2.5	49	7	18	2	11	4	0	0
· North Italy	6	2.5	2.5	3.5	55	2.5	11.5	0.5	11	4.5	0	0
· Central Italy	3	2	5	3.5	43	8.5	19.5	2	10	3.5	0	0
· South Italy	2.5	2.5	2.5	2.5	29	8.5	23.5	5	18	5.5	0	0
· Sicily	3	1	1	4.5	30	5.5	26.5	4	17.5	6	1	0
· Sardinia	0	37	0	0	22	15	10	2.5	10	1.5	2	0
Latvia	6	1	1	40	12	0	0.5	0	0.5	0.5	0.5	38
Lithuania	6	6	1	38	5	0	0	0	1	0.5	0.5	42
Macedonia	10	18	0	13.5	13.5	4	12	0	23	4	0	0
Netherlands	18.5	1	6	6	53.5	2.5	6	0	4.5	1	0.5	0.5
Norway	36	0	1	28	28	0.5	1	0	1	0.5	0.5	4
Poland	6	9	1	56.5	16.5	2	1	1	3.5	0	0	0
Portugal	2	1.5	3	1.5	58	6.5	8	3	12.5	2	0.5	0
Romania	1.5	17.5	2	22	22	1	24	0	6	2	2	0
Russia	5	10.5	0	46	6	1	3	0	2.5	1.5	1.5	23
· Bashkirs	0	0	0	26	47	0.5	2	0	0	0	0	17
Scotland	9	1	4	8.5	72.5	0.5	2	0	1.5	0.5	0.5	0
Serbia	2	29	4	15	7	1	10	1	24	7	0	0
Slovakia	6	10	1	40	23	1	4	0	11	1	2.5	0.5
Spain	2	4	1	2	69	3	4	1	6	1	0	0
· Basques	0	9	0	0	86	0	2.5	1	1	0	0.5	0
· Cantabrians	1	3	2	8.5	55	10.5	3	2.5	11	2.5	0	0
· Galicians	3	2.5	1.5	0	60	3	3.5	1	25	0.5	0	0
Sweden	42	0	2	23.5	21	0.5	1	0	1	0	0.5	7
Switzerland	7	1	3	5	48	10	6	0	9	0.5	0.5	0
Turkey	1	4	0.5	7.5	15	11	21	12.5	11	2	2	4
Ukraine	2	12	1	50	4	4	10	0	8	2	5	2