
Decebal Rex In Clisura Dunarii, Josif Constantin Dragan si sotia lui, Veronica au inaltat cel mai impunator monument regelui dac Decebal
Trasaturile « sculptate » cu picamere, foreze, spituri si baroase

Stanca pe care a fost sculptat chipul lui Decebal are 128 metri, mai inalta decat cea pe care se afla ansamblul presedintilor de pe Muntele Rushmoore
Numai nasul are opt metri

Imparatul roman Traian lasase marturie a trecerii sale spre Dacia prin „Tabula Traiana”, pe malul opus de Decebal Rex
In 1996, s-a lucrat la degrosarea fetei, in special in jurul nasului, elementul cel mai dificil de realizat, avand o inaltime de 8 metri. Scoaterea lui in relief a necesitat o intrare de 2 metri si jumatate in profunzimea stancii. Din cauza fenomenului de feliere a stancii, operatiile de reliefare a nasului au dus la prabusirea unui bloc de circa 3 metri inaltime de langa nas. Lucrarile la expresia chipului s-au oprit pana au fost indepartate toate partile cu risc de feliere, iar stanca a fost consolidata cu armaturi inoxidabile si beton. Tot in 1996 au inceput lucrarile de dinamitare pentru conturarea barbiei si pentru delimitarea caciulii dacice. In 1997, s-a lucrat pentru detaliile de portret din zona stanga a fetei, lucrari executate cu picamerele si prin dinamitare, de catre o echipa formata din zece insi.
In 1998, s-a lucrat la conturul caciulii si s-au executat dinamitari masive sub barba si in lateralele barbiei. In 1999, s-au continuat lucrarile pentru detaliile de portret din zona dreapta a fetei si s-a inceput lucrul la placa de identificare de la baza stancii, unde a fost nevoie de o dinamitare masiva.
“ Decebal Rex Dragan facit “
In 2000, echipa numara 11 insi. Se trece la etapa de finisare a ochilor si a nasului. “Plombarea” nasului a fost cea mai complexa operatiune, care a necesitat curatirea cu picamere a intregii suprafete care prezenta fisuri pana cand s-a ajuns la materialul compact, dupa care s-au facut gauri cu forezele la o adancime de 1,80 metri de o parte si de alta a adanciturii ce urma sa fie plombata. Intre gauri, s-au executat canale pentru a mari priza stancii cu cimentul. S-au introdus bare de otel inox de 30 cm grosime, s-au fixat bare de legatura de grosime de 20 cm, care au fost prinse prin sudura electrica cu electrozi de inox. Materialele au fost aduse din Italia. Dupa ce s-a incastrat armatura, s-a montat un cofrag din cherestea si placaj, sustinut de stalpi. Amestecul de turnare s-a obtinut intr-o betoniera, pe malul celalalt, si a fost transportat printr-un scripete funicular si alti scripeti trasi pe cablu intins intre cele doua maluri, peste canal, apoi, cu un sistem de scripeti, de pe platforma de lucru pana la baza nasului. In acelasi an se termina panoul de identificare al monumentului si se sculpteaza inscriptia : “ Decebal Rex Dragan facit “, care ii reuneste pe marele rege al Daciei, Decebal, si pe cel care i-a adus acest omagiu inegalabil in lume, marele om de cultura J. C. Dragan.

La Schela Cladovei (7600-7800 i.C) s-au gasit indivizi rapusi de sulite in cel mai vechi conflict armat
Arienii carpatici, vatra primara a Europei
Monumentul este amplasat intr-o zona ce musteste de istorie. Cercetatori de la Universitatea din Cambridge sustin, ca pe teritoriul carpato-danubiano-pontic, s-a dezvoltat in perioada neolitica vechea civilizatie europeana a arienilor carpatici. Cercetatoarea americana Marija Gimbutas considera ca aceasta civilizatie, scoasa la iveala prin sapaturi arheologice, constituie “cea mai veche cultura europeana creata de o populatie pre-indo-europeana”, civilizatie al carei apogeu a fost intre anii 5.000-4.000 i.C. Vechea Europa a arienilor sau a pelasgilor s-a dezvoltat aici asa cum un mare istoric roman, Nicolae Densusianu, a publicat, in anul 1913, in lucrarea monumentala “Dacia preistorica”, formuland pentru prima oara aceasta teorie. Prof. dr. Josif Constantin Dragan a reluat-o, axandu-si studiile in special pe istoria numerosului popor al tracilor, urmasii pelasgilor, cei care ramasesera sa populeze Europa, extinzandu-se spre est. In volumele “ Noi, tracii ”, “ Lumea Tracilor “, “ Mileniul imperial al Daciei “, “ Imperiul romano – trac “, prof. dr. Dragan reia si argumenteaza faptul ca Europa este un tot unitar din stravechime si asa trebuie sa functioneze. In urma descoperirilor arheologice, cercetatori din Anglia si Statele Unite adera la teoria “vetrei primare de civilizatie” de pe teritoriul stravechi al Romaniei, civilizatie care s-a extins pana in Sumer si Egipt, Turcia si tinuturile Greciei, in nord pana in Scandinavia si in vest pana in tinuturile stravechi ale Germaniei si Britaniei. Tracii sunt urmasii legitimi ai marelui Imperiu Pelasg, care a dat nu numai daco-getii, ci si neamul troienilor, etruscilor, hititilor, macedonenilor s.a.
Cel mai vechi conflict armat
Nu departe de locul unde strajuieste Decebal Rex, la Schela Cladovei (intre punctul de confluenta al Nerei cu Dunarea, din amonte si pana la insula Ostrovul Mare din aval ), sapaturile arheologice din ultimele patru decenii au scos la iveala urmele uneia dintre cele mai vechi asezari omenesti din Europa, ale carei inceputuri cercetatorii le localizeaza cu vreo 8000 de ani in urma. Vecinii de peste Dunare identifica si ei la Lepenski-Vir (1965), Hidvcka Vodenica (1966), Vlasac (1969), Padina (1969) acelasi complex cultural. Potrivit specialistilor, complexul cultural multimilenar de la Schela Cladovei este deosebit de toate culturile mezoliticului european si mai ales de acela al Orientului Apropiat, el fiind rezultatul unei evolutii normale in Valea Dunarii, ca urmare a incalzirii climatului, a schimbarii conditiilor ecologice. Arheologul V. Boroneant a descoperit in statiunea Schela Cladovei indivizi rapusi intr-o incaierare, scheletele avand asupra lor varfuri de sageata din os. Acestea sunt urmele celui mai vechi conflict armat de pe teritoriul Romaniei, intr-o zona unde aveau sa se dea numeroase lupte de-a lungul istoriei. Tot aici, dupa cum sustin specialistii de la Muzeul Regiunii Portile de Fier, a fost descoperita una dintre cele mai vechi asezari dacice de pe Dunare, din sec. IV i.e.n., cu vestigii ceramice specifice, dar si primul castru roman de campanie, intarit numai cu un val de pamant.
Calatoria spre origini
Extraordinarele descoperiri arheologice din zona au facut obiectul unor numeroase comunicari stiintifice, iar intre 30 martie si 2 aprilie 2000, Universitatea din Edinburgh a organizat Conferinta internationala ” The Iron Gates in prehistory” ( Portile de Fier in preistorie) ca semn de pretuire a importantelor vestigii scoase la lumina in defileul Dunarii, intre Carpati si Balcani. Cele mai vechi urme de cultura au fost datate cu 35.000 ani i.e.n., descoperite, dupa 1964, in pesterile Chindiei si Livadita de la Coronini, localitate situata la 7 km in aval de Moldova Noua. Urmeaza vestigiile uimitoarei culturi de la Cuina Turcului, de la Dubova, in Cazanele Mari, la 17 km in amonte de Orsova, datate cu 11.000 ani i.e.n., constand in unelte din silex (cremene), din os si din corn de cerb, obiecte de arta, unele gravate cu motive geometrice, gasite si in pesterile Climente I, Climente II si Veterani, din perioada denumita “Clisurian”, antemergatoare “Culturii Schela Cladovei”. Pe intreaga lungime a defileului Dunarii, de la intrare si pana la Ostrovul Mare, s-au descoperit vestigii datand din perioada 7.600 – 6.500 i.e.n. de acelasi gen cu cele gasite la Schela Cladovei. La Hinova, in 1976, a fost descoperit “Tezaurul de aur” al unui rege dinast dac, datand din sec. XIII i.e.n. Din pacate, unele piese au ajuns in muzee americane. Cine face o calatorie spre “Decebal Rex Dragan Facit” face o calatorie spre originea civilizatiei europene.
AUTOR-ADINA MUTAR
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu